VINARIUM 2021 – concluziile de dincolo de lista cu medalii

Ediția 2021 a concursului internațional VINARIUM s-a încheiat, rețelele sociale stau mărturie a bucuriei cramelor care se pot lăuda cu medaliile obținute – mai ales că ștacheta a fost una foarte ridicată (vinuri cu 82-84 de puncte nu au prins astfel de recunoașteri). L-am poftit pe CEO-ul competiției, Cătălin Păduraru, la o discuție din care să extragem mai multe concluzii decât din simpla enumerare a vinurilor medaliate. Titlul și intertitlurile aparțin redacției. Fotografiile care ilustrează acest interviu provin din arhiva VINARIUM.

Publicitate
Caloian

Neurofeedback-ul ar putea oferi cheia către inimile consumatorilor, la nivelul cel mai intim

– Într-un schimb de mesaje înainte de eveniment, ai pomenit despre neurofeedback la ediția 2021 a Vinarium. Ce înseamnă asta, mai exact, și cum / cui folosește?

Procedura – cu caracter de invenție bine conturat – prin care măsurăm activitatea creierului în momentul degustării unui vin și stabilirea valorilor “satisfacției” și a “atenției” – livrează rezultatul pentru două dintre liniile noastre de cercetare: evaluări cât mai obiective (necenzurate de conștient, de convenția socială, profesională) și cunoașterea mai exactă a sensului “de întors” al marketingului – cel “dinspre” consumator (un sens deseori neparcurs în practică). Mai exact, în cadrul Institutului Vinului (entitate 100% privată, ONG), încercăm să standardizăm infrastructura electronică (de tip electroencefalograf, poligraf) și de soft pentru a interpreta cât mai exact ce “gândește” (sau, mai degrabă, “ce simte”) omul când degustă un vin, îndepărtându-ne cât mai mult prin această analiză de ceea ce… “spune” același om. De aceea și ecartul nostru pentru gradele de inițiere ale subiecţilor este foarte larg: de la neofit (necunoscător) până la persoane educate în materie de vin (și chiar “antrenante”).

Publicitate

Reușita deplină în ceea ce privește concursurile (e o primă zonă de aplicabilitate) ar fi să putem impune și această metodă care, cel puțin în primă fază, ar putea activa un coeficient de corecție la “judecata” acceptată acum. Cum spuneam, obiectivitate nefiltrată.

În ceea ce privește marketingul (o a doua zonă de uz), lucrurile sunt și mai simple. De la cunoașterea de către producător a intensității și calității impulsurilor create de vinurile sale (o modalitate bună de reglaj a amprentei vinurilor) până la monitorizarea permanentă a stării de satisfacție dintr-un restaurant. Cum poți face asta? Cum modifici anumiți parametri astfel încât să ai doar clienți mulțumiți? E un răspuns pentru care sper să fim căutați. Cei care ne sunt alături, sprijinindu-ne, vor fi primii beneficiari ai ansamblului complet neurofeedback – proceduri de acțiune.

Oricum, suntem bucuroși că, după sunetul vinului, am mai reușit să mai aducem încă o realizare științifică cu titlul de “premieră internațională”.

A crescut numărul de țări înscrise, numărul de evaluatori și cel de produse noi

– Ce alte noutăți a mai adus ediția 2021?

Ediția din 2021, pe lângă creșterea îmbucurătoare a numărului de țări din care provin vinurile (25!), a fost marcată și de intrarea în competiţie pentru prima dată a multor crame noi și… foarte noi.

De asemenea, au apărut produse noi, perfect “încadrabile” în normele OIV. Până în acest an, la categoria “Spirits” erau înscrise doar probe tip brandy, cognac, armagnac, vinars, divin. Anul acesta au intrat, de pildă, rachiuri din struguri, din vinuri, din drojdie / tescovină. Unele dintre ele (cel din Fetească Neagră) – au impresionat jurații, obținând scoruri excelente.

Mărirea numărului de evaluatori pe fiecare panel, expandarea numărului de paneluri – sunt alte două noutăți pentru această ediție.

Concursul VINARIUM s-a desfășurat în sistem mixt: o parte dintre evaluatori au jurizat în sala de degustări, alții în țările de reședință, în transmisie online
Concursul VINARIUM s-a desfășurat în sistem mixt: o parte dintre evaluatori au jurizat în sala de degustări, alții în țările de reședință, în transmisie online

Știința și interpretarea datelor obținute prin concurs vin cu un preț

– Dincolo de medaliile cu care se mândrește orice cramă, bănuiesc că există și un alt nivel de înțelegere a unui astfel de concurs. Ce concluzii poți trage tu, care ai acces la toate cifrele? Ce concluzii poate trage o cramă participantă, care bănuiesc că are acces la propriile punctaje? Ce se întâmplă cu acest volum de date care se acumulează în urma concursului?

Din fișele de înscriere precum și din datele solicitate separat de către echipa VINARIUM, reies foarte multe coloane în excel. Noi avem înregistrate, cu exactitate, prezenţa în cupaje a procentelor fiecărui soi intrat în componență, nivelul zaharurilor reziduale, timpii de baricare sau prezența parțială a acestei tehnici vinicole, aciditatea șamd. Aceste date, corelate cu datele din fișele electronice de jurizare (pe fiecare secvență a jurizării), suprapuse peste alți ani de concurs, prin „interogări” inteligente, pot da răspunsuri valoroase celor interesați (și, primii ar trebui sa fie producătorii). Noi, în varianta standard de lucru, putem oferi doar la cererea producătorului punctajele pentru vinurile nepremiate (fără a divulga identitatea juraților).

Tot ce enunțam mai sus poate fi activat doar dacă beneficiarul înțelege că este vorba de un volum mare de muncă din partea echipei, muncă care nu are cum să rămână în sfera „voluntariatului”. Cu alte cuvinte, a venit momentul în care trebuie să înțelegem că și furnizorul de servicii intelectuale pune la dispoziție ceva care nu e cu nimic mai prejos decât vinul, de pildă.

Or, vinul are un preț. De ce n-ar avea și știința?!

Neajunsurile vremurilor de azi pot fi transformate de către producători în trepte de evoluție. Consumatorul a evoluat

– Cum crezi tu că arată piața vinului din România la momentul 2021: care este “competitivitatea și reziliența” industriei, dacă tot sunt la modă termenii ăștia? Dar consumatorii – cum i-ai descrie, categorial?

Aș începe cu iubitorii vinului. Nivelul de cunoaștere, puterea de nuanțare, practicarea asocierii de menu și/sau la situația de consum, exersarea oenoturismului, apelarea – în perioada de restricții – la comerțul electronic, toate sunt “pe plus”.

Consumatorul de vin din România a “crescut”! Și, fără supărare, nu neapărat proporțional cu inputul informațional oferit de producători sau de formatorii de opinie, ci… cu mult mai mult!  În mod clar, sunt multe de făcut, dar e nevoie de schimbări de atitudine din partea “emitentului” de informație.

Acum, la producători: cine scapă teafăr din punct de vedere economic, va ieși mult mai matur din aceasta turbulență sanitară. Formulat mai clar – se pare că producătorii au învățat multe în această perioadă. Lucrul cel mai important învățat: că au avut, au și mai au de învățat! (Învăţaţi, învăţaţi, învăţaţi!). Am putut observa și producători care, din păcate, nu vor să se desprindă de șabloanele vechi, unele care le fac mult rău. Eu îi identific ușor: bosumflații! Și, dacă până la un punct pot înțelege încruntarea proprietarului (dată de multitudinea de griji), nu înțeleg mimetismul unor angajați din vârful organigramei, care confundă ceea ce sunt cu ceea ce cred că sunt. Vestea bună: numărul mic al acestora.

Aș avea un comentariu lung pe această temă, dar cred că îl voi transforma într-un modul de curs la Institutul Vinului VINARIUM. Putem pregăti oameni ca de “Legiunea Străină” pentru managementul specific bussines-ului cu vin (strategii, concept, vânzări, oenoturism) – chit că nu vor absolvi decât foarte puțini din cei înscriși. Sperăm ca în sezonul rece să debutăm și cu acestă activitate.

România vitivinicolă poate transforma neajusurile acestor timpuri în trepte de evoluţie şi ascensiune către succes. Paşii se pot face, însă, doar cu determinare reală, cu viziune, cu ştiinţă, cu trăire şi cu bunăcuviinţă.

Oricine abandonează unul din elementele acestea se va împiedica, mai devreme sau mai târziu, şi va aluneca pe scară. Din păcate, i-ar putea accidenta şi pe ceilalţi. Un motiv suficient pentru a nu fi condescendenţi cu cei care ignoră sau minimalizează efortul de grup. 

VINARIUM 2021, în cifre

1.242 probe intrate in concurs, împărţite în cele 3 categorii: vinuri liniştite, vinuri spumante, băuturi spirtoase de origine vitivinicolă

Juriul a fost constituit din 48 de judecători internaţionali din 15 ţări, dintre care 23 judecători din România şi 25 judecători din 13 ţări (Bulgaria, Chile, Cipru, Elveția, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Moldova, Olanda, Polonia, SUA, UK). 

3 Masters of Wine au acceptat provocarea VINARIUM 2021, venind în sprijinul organizatorilor cu toată experienţa lor. Comisiile de jurizare au fost constituite din câte 6 sau 5 membri, fiecare panel fiind condus de un Preşedinte de comisie. Media consensuală a fiecărei probe a fost calculată ca medie aritmetică a notelor date de toţi judecătorii, după eliminarea notelor extreme (nota cea mai mică şi nota cea mai mai mare au fost eliminate).

Lista completă:  https://www.iwcb.ro/juriu-2021/ 

396 medalii în total
2 Mari Medalii de Aur
274 medalii AUR
120 medalii ARGINT
745 probe din România (60% din total probe înscrise)
497 probe din afara României (40% din total probe înscrise)
84,25 este ultima notă pentru Medalia de Argint*
76,3% din total probe înnscrise au obţinut mai mult sau egal cu 82 puncte = 948 probe

*Deşi punctajul minim pentru Medalia de Argint, conform Regulamentului OIV, este de 82 de puncte, datorită restricţiei conform căreia doar 30% din probele intrate în concurs pot obţine o distincţie, ultima notă pentru Medalia de Argint a fost 84,25.

România a obţinut 215 medalii (142 Medalii de Aur şi 73 Medalii de Argint), reprezentând 54% din total medalii decernate.

Republica Moldova a înscris 315 probe şi a obţinut 113 medalii (1 Marea Medalie de Aur, 87 Medalii de Aur şi 25 Medalii de Argint). 

Cele 2 Mari Medalii de Aur au fost obţinute de vinuri din Republica Moldova şi Ungaria:

CHATEAU VARTELY  Ice Wine Riesling Riesling Italian  2019 Moldova
Magyar Szőlő- és Borkultúra Nonprofit Kft.  Aranymetszés Töppedt Szürkebarát Szürkebarát  2015 Hungary